Azi a fost zi de fotoșuting la apartament, așa că mi-am pus ciorapi flaușați și m-am înfofolit bine (e un frig de-ți dârdâie dinții-n gură acolo, na, încă se lucrează, n-avem uși, n-avem căldură), am luat aparatul foto și ne-am suit în mașină. Voiam să pozez fiecare cameră ca să ne fie mai ușor să facem planurile de amenajare – am găsit o aplicație super mișto unde nu doar că poți să faci floor planul, ci și configurațiile mobilierului – și să ne pozăm și pe noi stând artistic în cur în living, că nu se știe când îți trebuie o astfel de fotografie. Mă rog. Am ajuns, mi-am făcut treaba, am văzut că s-a făcut ghețuș pe balcon (apropo de balcon, e foarte lung și foarte deschis, ceea ce pentru mine, fată crescută-n bloc comunist cu balcoane-nchise gospodărește cu fierătanii și, mai încoace, cu termopane, e cam dubios), ne-am tăvălit pe parchet ca să iasă cât mai artistic pozele și-am tulit-o, că mă cam luase cu țurțurei la nas.

După aia ne-am dus la depozitele de mobilă din Ghencea. Ce să zic, aveam speranțe măricele, că vorba aia, depozite căcălău, unul lângă altul, să tot ai de unde alege. Dar n-a durat mult până s-a ales praful de speranțele noastre și-am zis că noi nu mai călcăm p-acolo. Și nu pentru că mobila aia era atât de stil anii ’90 încât o dădea deja în vintage, că na, fiecare cu ce-i place, ci pentru că oamenii de-acolo nu voiau să vândă nimic, de fapt. Altfel nu-nțeleg puzderia de afișe parcă scrise de fetița care l-a luat pe NU în brațe.

Nu vă așezați, nu trageți, nu atingeți, nu fotografiați, nu, nu, NU dacă nu cumpărați! Mai întâi cumpărați, adică, și după aia vedeți dacă vă stă comod curu-n canapeaua asta de 8000 de lei. Țineți minte cum arată, nu-i faceți poză ca fraierii, că doar nu vreți să vă fie mai ușor să alegeți dintre cinci, șase, șapte opțiuni. Nu deschideți de capul vostru lada pentru depozitare de dedesubt, că s-ar putea s-o stricați. Vedeți după aia acasă cum vă descurcați.

 

Nu-ș, frate, mai bine-mi fac singură o canapea din paleți decât să le dau ălora bani și să iau parte la povestea lor urâtă și negativă, eu așa zic. Îs vai mama lor și habar nu au să-și promoveze produsele. Vorba lu’ Cătă, dacă erau deștepți, rupeau afișul ăla cu NU vă așezați și ziceau Așezați-vă! Azi s-au mai așezat 134 de oameni pe această canapea și uite cât de bine arată! Nu s-a uzat deloc!

Dar na, când tu vinzi chiar mobila expusă în showroom, nici nu prea ai ce să faci, pui afișe din astea scârboase și stai geană pe clienți să nu care cumva să calce strâmb și să dea cu picioarele-n pat.

Așa că am tăiat complexul Tamilia de pe lista locurilor de unde ne-am putea cumpăra mobilă pentru apartament și-am plecat acasă. Ne-a cam durut capul câteva ore după experiența asta, dar tot răul spre bine, că acum știm cum NU vrem să ne mobilăm casa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *